Păcăleală marţiană

Un mesaj primit pe internet că în 27 august, planeta Marte se va vedea foarte bine, va fi la fel de mare ca luna.

Mi-am amintit că, în urmă cu aproximativ un an, am primit un mesaj cu un conţinut asemănător. I-am promit persoanei care mi-a trimis ştirea că mă voi interesa. Şi, la adresa:


http://www.astro-urseanu.ro/pacaleala_martiana.html

am citit:

"Păcăleala marţiană 2008

Umblă pe internet o ştire în care se spune că în data de 27 august planeta Marte se va vedea cel mai bine, va fi foarte apropiată de Pământ şi va semăna cu Luna.

Ştirea este o farsă, în care se folosesc date vechi de 5 ani de zile.

Opoziţia lui Marte, adică momentul când este vizibil toată noaptea, fiind în partea opusă Soarelui, văzut de pe Pământ, se produce odată la 2 ani şi 6 luni.

Ultima opoziţie a fost în seara de 24 decembrie 2007. Următoarea opoziţie va fi pe 29 ianuarie 2010.

În luna august planeta Marte se va vedea după apusul Soarelui. Va apune foarte repede, la ora 21. Strălucirea planetei va fi mică şi nu va putea fi deosebită de stele decât dacă i se cunoaşte poziţia. "

Pe site-ul Observatorului astronomic Amiral Vasile Urseanu, sunt prezente două harţi şi este analizată ştirea punct cu punct. Vă invit să citiţi.

Stelele

O stea este un corp strălucitor, cu formă sferică, alcătuit din plasmă în oarecare echilibru hidrostatic, şi care a produs în trecut sau încă mai produce şi azi energie pe baza reacţiilor de fuziune atomică din interiorul lui.

Stelele se formează din materia difuză interstelară. În favoarea acestei concepţii este faptul că stelele tinere sunt situate în braţele Galaxiei noastre, acolo unde se observă şi materia difuză formată din gaz şi praf interstelar. Această materie este reţinută aici de câmpul magnetic galactic, câmp care este mult prea slab pentru a putea reţine stelele un timp îndelungat.

Stelele vârstnice nu se găsesc în braţele Galaxiei, ci în componenta sferică a acesteia.

Sistemul nostru solar

De mii de ani, oamenii au privit cerul. Ei au observat puncte de lumină care păreau că se mişcă printre stele. Acestea sunt planetele. Numele pe care le-au dat oamenii acestor planete sunt din mitologia romană: Jupiter, regele zeilor; Marte, zeul războaielor; Mercur, mesagerul zeilor; Venus, zeiţa iubirii şi al frumuseţii şi Saturn tatăl lui Jupiter şi zeul agriculturii.

Oamenii au mai observat cometele cu cozile lor strălucitoare şi meteorii care, aparent, cădeau din cer.

Cele 4 planete mai apropiate de Soare - Mercur, Venus, Terra şi Marte - sunt numite planete terestre din cauza suprafeţei lor reci. Cele 4 planete de dincolo de orbita lui Marte - Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun - sunt gigante gazoase.

Vechii astronomi credeau că Pământul este în centrul Universului şi că Soarele şi celelalte stele se rotesc înurul lui. Copernicus a dovedit că Terra şi celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui.

Întrebarea „Mai există planete pe care viaţa ar putea exista?” încă aşteaptă un răspuns concret.

Începutul...

Câteva cunoştinţe de astronomie sunt utile în secolul al XXI-lea.